Un milion de zambete

Am decis că cel mai bine-ar fi să

Îmi văd de treabă, să mă fac că nu-mi pasă...
Ajung acasă: “Gata cu tot, s-a terminat!...
Asta vreau?... Nu, doar îmi propun ce tre' să fac...”
Trece-o zi, două, trei... O săptămâna, două, trei,
N-am muncit, de fapt n-am făcut nimic...
Nici n-am dormit, am stat şi m-am gândit
Doar la noi, atât, în rest n-am ce să zic...
Îmi e clar... E mai mult ca un crush,
Te văd în vis şi în orice femeie de prin oraş,

Vei ştii cândva,
Într-o zi o să îţi spun şi-atunci vei afla
Că tot ce vreau
E un milion de zâmbete să îţi dau…

Dar mi-a ajuns... Întreb: Ce s-a-ntâmplat?...
Din ce motiv machiajul ţi s-a pătat?...
Cumva pentr-un băiat, din nou, te-ai aranjat,
Vopsit şi îmbrăcat special, dar a uitat!?...
Poate-i un joc şi, scuze, dar spune tu...
De la o vreme lipseşte cam des, nu?...
În timp ce tu rămâi loială... C-am remarcat,

E momentul să zâmbeşti din nou şi eu la fel…

simplY`:) by alex